În viață, uneori, întâlnești o mulțime de lucruri care nu merg în felul tău. S-ar putea să te simți obligat să o faci sau uneori o refuzi. Desigur, acest lucru vă face să vă simțiți inconfortabil. Ei bine, în psihologie, această tulburare este legată de disonanța cognitivă. Ce este disonanța cognitivă și ce o cauzează? Poate cineva să treacă peste această tulburare?
Ce este disonanța cognitivă?
Disonanța cognitivă este o situație care se referă la un conflict mental, care apare atunci când convingerile, atitudinile și comportamentul unei persoane nu sunt aliniate. De exemplu, un fumător continuă să fumeze, deși știe că țigările sunt dăunătoare sănătății sale.
Această situație poate determina o persoană să se simtă inconfortabil. Acest lucru duce la o schimbare în atitudinea, credința sau comportamentul cuiva pentru a reduce disconfortul.
Disonanța cognitivă este una dintre cele mai influente teorii din psihologia socială. Această teorie a fost inventată de Leon Festinger în 1957.
Prin această teorie, Festinger arată că toată lumea are un impuls interior de a menține toate atitudinile și comportamentele în armonie și de a evita dizarmonia (disonanța). Când apare această disonanță, ceva trebuie să se schimbe pentru a realiniază situația.
Care sunt semnele că cineva se confruntă cu disonanță cognitivă?
Disonanța cognitivă nu are loc automat. Aceasta înseamnă că nu toată lumea va face schimbări atunci când există credințe și comportamente opuse. De obicei, o persoană trebuie să realizeze că există un sentiment de disconfort în el din cauza inconsecvenței care apare, așa că apoi faceți aceste modificări.
Acest sentiment inconfortabil poate fi sub formă de anxietate, rușine sau sentimente de vinovăție și regret. Aceste sentimente pot afecta, de asemenea, comportamentul unei persoane, gândurile, deciziile, atitudinile și sănătatea mintală.
Următoarele sunt câteva semne că cineva se confruntă cu disonanță cognitivă:
- Te simti anxioasa inainte de a face ceva sau de a lua o decizie.
- Încercarea de a justifica sau raționaliza o decizie sau o acțiune pe care ați luat-o.
- Te simți rușinat de acțiunile pe care le-ai întreprins sau de tendința de a le ascunde.
- Te simți vinovat sau rău pentru ceva ce ai făcut.
- Evitarea conversațiilor despre anumite subiecte sau informații noi care contrazic convingerile.
- A face ceva din cauza presiunii sociale chiar dacă nu este ceea ce îți dorești.
- Ignorați informațiile care provoacă disonanță.
Ce cauzează disonanța cognitivă?
Există mai multe condiții care pot provoca disonanță cognitivă la o persoană, și anume:
1. Presiunea altora
Disonanța apare adesea din cauza constrângerii sau presiunii din partea altor persoane sau părți. Acest lucru se întâmplă adesea în școală, serviciu sau situații sociale. De exemplu, fă ceva în birou care nu este în concordanță cu inima ta pentru a nu fi concediat de șeful tău.
2. Luarea deciziilor
Luarea unei decizii din două alegeri creează adesea disonanță, deoarece ambele sunt la fel de atractive. Un exemplu al acestei disonanțe cognitive este atunci când trebuie să decizi dacă accepti un loc de muncă într-o zonă frumoasă sau refuzi jobul pentru a rămâne aproape de familia ta. Dacă ai ales, vei căuta argumente care să confirme că nu ai luat decizia greșită.
3. Eforturi pentru atingerea scopurilor
Disonanța poate apărea dacă te străduiești din greu să atingi un obiectiv și apoi îl evaluezi negativ. De exemplu, îți poate dura ani pentru a atinge un obiectiv. Atunci îți dai seama că acest timp este prea lung doar pentru acel singur scop.
Pentru a evita această disonanță, te asiguri că nu pierzi timpul și crezi că timpul pe care l-ai avut este într-adevăr foarte distractiv.
Cum să faci față disonanței cognitive?
Disonanța cognitivă provoacă adesea disconfort, cum ar fi vinovăția, rușinea și tendința de stres. Prin urmare, trebuie să luați măsuri pentru a reduce disonanța și a scăpa de acele sentimente de vinovăție, stres, a face față rușinii și alte sentimente neplăcute.
Iată cum o poți face:
1. Schimbarea convingerilor
Vă puteți schimba convingerile pentru a reduce sentimentele inconfortabile de disonanță care apar. Cu toate acestea, a face acest lucru nu este ușor. Motivul este că s-ar putea să vă fie greu să schimbați ceea ce ați crezut întotdeauna.
2. Adăugarea de noi credințe
Adăugarea de noi informații sau credințe poate ajuta la depășirea disonanței cognitive. De exemplu, crezi că fumatul provoacă cancer pulmonar, dar încă mai fumezi. Pentru a reduce senzația de disconfort cauzată de disonanță, apoi adăugați noi informații conexe, precum „nu există studii care să demonstreze că fumatul poate provoca cancer pulmonar”.
3. Justificați acțiunea
O altă modalitate de a reduce disonanța este să justificați deciziile sau acțiunile pe care le luați. De exemplu, o persoană cu hipertensiune arterială știe că consumul de alimente sărate nu este bun pentru sănătatea sa, dar tot îl mănâncă. Cu toate acestea, el susține că face exerciții fizice în mod regulat și încă mănâncă legume și fructe pentru a le echilibra.
Exemple de disonanță cognitivă în viața de zi cu zi
Raportând de la Asociația Americană de Psihologie, Festinger explică această teorie cu un exemplu care apare în viața de zi cu zi. Una dintre ele este disonanța cognitivă care apare la fumători.
Festinger a explicat în continuare, un fumător care știe că fumatul este dăunător sănătății experimentează disonanță. Motivul este că încă mai fumează, deși este conștient că această acțiune nu este bună pentru sănătatea lui.
Ca urmare a acestei inconsecvențe, el își schimbă comportamentul, cum ar fi renunțarea la fumat, pentru a se alinia cu convingerile sale. Cu toate acestea, își poate schimba și gândirea că țigările sunt inofensive sau să caute efectele pozitive ale fumatului, cum ar fi convingerea că fumatul poate reduce stresul și poate preveni creșterea în greutate.
Un alt exemplu de disonanță cognitivă este consumul de carne. Acest lucru poate fi disonant, deoarece consumul de carne nu este în concordanță cu îngrijirea animalelor. Pentru a elimina disonanța, o persoană care mănâncă carne își reduce preocuparea față de animale. Această situație este adesea denumită paradoxul cărnii.
