Gastrita este o boală a sistemului digestiv cauzată de inflamația stomacului. Mulți oameni au crezut că singura cauză a gastritei este obiceiul de a consuma alimente picante. Cu toate acestea, acesta nu este singurul motiv.
Infecțiile bacteriene, anumite afecțiuni medicale, la un stil de viață nesănătos pot provoca, de asemenea, inflamarea mucoasei stomacului. Iată o serie de factori care provoacă ulcerul stomacal pe care ar trebui să îi cunoașteți.
Condiții medicale și probleme de sănătate care provoacă gastrită
Inflamația stomacului poate proveni din diverși factori. Adesea, cauza este o afecțiune medicală sau o tulburare de sănătate, după cum urmează.
1. Infecție bacteriană H. pylori
Helicobacter pylori este o bacterie care trăiește în mod natural în tractul digestiv. Aceste bacterii sunt de obicei inofensive. Cu toate acestea, dacă suma este excesivă, H. pylori poate invada și infecta mucoasa stomacului.
Dacă se agravează, infecția poate provoca răni în stomac și intestinul subțire, care devin apoi cauza gastritei. Infecţie H. pylori De asemenea, face ca pH-ul sucurilor gastrice să fie mai acid și declanșează formarea de găuri în stomac și intestine.
Se presupune că mucoasa stomacului este protejată de mucus și celule imunitare. Cu toate acestea, bacterii H. pylori interferează cu răspunsul imun din zonă, provocând inflamație gastrică. Acest lucru provoacă apoi răni căscate pe pereții organelor digestive.
Simptomele gastritei datorate infecției bacteriene H. pylori în general sub formă de dureri abdominale și flatulență. În cazurile severe, poate exista o schimbare a culorii scaunului în negru, deoarece scaunul se amestecă cu sânge în tractul gastrointestinal superior.
Infecţie H. pylori poate fi diagnosticat cu un simplu test de sânge și test de respirație. Cu toate acestea, cei care suferă de gastrită cu antecedente de cancer gastric sau care au alți factori de risc de cancer ar trebui să fie supuși unui screening pentru a evita riscul de cancer mai târziu în viață.
2. Tulburări autoimune
Boala autoimună este o afecțiune în care sistemul imunitar al corpului se întoarce împotriva organelor și țesuturilor sănătoase. De fapt, sistemul imunitar ar trebui să atace substanțele străine care intră, cum ar fi paraziții, bacteriile sau virușii.
Câteva exemple de boli autoimune sunt diabetul de tip 1, reumatismul și psoriazisul. Prin același mecanism, sistemul lor imunitar poate fi, de asemenea, cauza gastritei.
La persoanele cu tulburări autoimune, sistemul imunitar atacă în mod greșit celulele sănătoase din stomac. În timp, acest lucru poate schimba structura și poate reduce cantitatea de mucus care protejează peretele stomacal, declanșând inflamația.
3. Scurgeri de bilă
Bila este un fluid produs de ficat pentru a digera grăsimile, a descompune colesterolul și celulele roșii vechi din sânge și pentru a elimina toxinele din organism. Bila va fi stocată în vezica biliară după ce este produsă.
Când există alimente grase, stomacul va semnala vezicii biliare să elibereze bilă. Acest lichid va curge prin două tuburi mici (canalul cistic și canalul biliar comun) până în partea superioară a intestinului subțire (duoden).
Bila și amestecul alimentar din duoden vor intra în intestinul subțire prin valva pilorică. Supapa pilorică se deschide de obicei doar puțin pentru a permite curgerea bilei.
Când valva pilorică nu se poate închide etanș, bila se poate scurge și curge în stomac, provocând inflamație. Acest lucru se întâmplă deoarece bila nu este concepută pentru a fi „primită” în organul stomacului.
4. Stresul prelungit
Cercetare scrisă în cartea intitulată Gastrita indusă de stres în 2019, stresul sever poate fi o cauză a ulcerelor gastrice. Acest lucru se datorează faptului că atunci când ești stresat, creierul va crește producția unui număr de enzime, cum ar fi histamina și gastrina.
O creștere a numărului acestor enzime modifică apoi nivelul pH-ului stratului de mucus gastric. Starea stomacului care devine „mai puțin acidă” declanșează apoi producția de acid gastric mai mare. Acest mecanism are ca scop restabilirea pH-ului stomacului la starea inițială.
Din păcate, producția excesivă de acid din stomac poate eroda peretele stomacal. Acest lucru este exacerbat de stresul prelungit, deoarece stresul accelerează și eroziunea gastrică.
Potrivit unui studiu din carte, stresul reduce imunitatea mucoasei stomacului la toxine. Odată ce toxinele intră în sistemul digestiv uman, stomacul devine vulnerabil la infecții bacteriene și alte tulburări.
Stilul de viață prost care provoacă gastrită
Pe lângă infecții și probleme de sănătate, stilul de viață și acțiunile inadecvate pot provoca și ulcere gastrice. Aici sunt cateva exemple.
1. Consumul de alcool prea des sau prea mult
Alcoolul nu este un lichid care poate fi digerat complet de sistemul digestiv uman. Prin urmare, consumul de alcool prea frecvent sau în cantități excesive poate fi o cauză a gastritei pentru unele persoane.
Potrivit unui studiu din jurnalul Academiei Americane de Pediatrie, alcoolul are un efect asupra eroziunii rapide a mucoasei stomacului. Această subțiere a mucoasei stomacului va fi mai sensibilă la fluidele acide produse în mod normal pentru a digera alimentele.
De asemenea, alcoolul crește producția de gastrină și reduce producția de hormon pepsină. În cantități nenaturale, anumiți hormoni pot favoriza iritarea peretelui stomacului.
Simptomele ulcerelor gastrice datorate consumului excesiv de alcool includ durere în abdomenul superior, greață și vărsături. Dacă acest obicei nu este schimbat, pacientul este expus riscului de complicații severe sub formă de sângerare abundentă în tractul gastrointestinal.
2. Consumul de analgezice pe termen lung
Consumul de analgezice nesteroidiene (AINS) cum ar fi ibuprofenul, acidul mefenamic și aspirina poate provoca gastrită. Aceste efecte apar de obicei deoarece medicamentul este utilizat prea des sau continuu pe termen lung.
Medicamentele AINS funcționează de fapt pentru a reduce durerea prin inhibarea producției de prostaglandine. Cu toate acestea, în stomac, aceste medicamente încetinesc și producția de mucus protector care căptușește stomacul și îi schimbă structura.
Dacă stratul de mucus al stomacului continuă să se subțieze și producția de prostaglandine scade, crește riscul formării de ulcere în stomac. Această rană va face peretele stomacal inflamat, deoarece nu există nimic care să-l protejeze de fluidele acide.
3. Obiceiul de fumat
Se știe că fumatul este o cauză a gastritei. Citat de la Institutul Național de Diabet, Boli Digestive și de Rinichi, s-a demonstrat că fumatul crește producția de substanțe care dăunează structurii pepsinei, o enzimă gastrică care funcționează pentru a descompune proteinele.
Nu numai că, fumatul poate reduce și fluxul de sânge bogat în oxigen către mucoasa stomacului. Ca urmare, există o perturbare în producția de mucus protector gastric și bicarbonat de sodiu care neutralizează acidul gastric.
Fumatul crește, de asemenea, riscul de inflamare a peretelui stomacului care în cele din urmă formează ulcere sau ulcere. Simptomele gastritei cauzate de fumat includ arsuri la stomac și o durere de arsură în piept.
Diversele cauze fac, desigur, ca modalitatea de depășire a gastritei să devină diversă. Prin urmare, consultați imediat un medic dacă simțiți că aveți simptome de gastrită și aveți factori care cresc riscul.
În afara tratamentului principal, medicii vor recomanda, de obicei, și modificări ale stilului de viață pentru a deveni mai sănătoși. Trebuie să evitați alimentele care declanșează simptome de ulcer, cum ar fi alimentele picante, să renunțați la fumat și să beți alcool.
