Alimentele sunt procesate și distribuite în tot organismul de către sistemul digestiv. Fiecare organ, conductă și glandă din sistemul digestiv uman lucrează pentru a transforma particulele mari de alimente în nutrienți mult mai mici.
Digestia nu începe în stomac, ci în gură. În plus, există și așa-numitele glande digestive și diverse enzime digestive. Și într-adevăr, există o mulțime de fapte uimitoare despre digestia ta.
Ce este sistemul digestiv?
Sistemul digestiv, sau sistemul gastrointestinal, este format din organele digestive care sunt împărțite în două grupe principale, și anume organele interne ale tubului digestiv și organele digestive accesorii.
Tubul digestiv, cunoscut și sub denumirea de tract gastrointestinal, este un tub care se extinde de la gură la anus. Acest canal servește la digerarea, descompunerea și absorbția nutrienților din alimente care urmează să fie trimise prin circulația sanguină.
Organele tractului digestiv includ gura, esofagul (esofagul), stomacul, intestinul subțire, intestinul gros, rectul și anusul. Între timp, organele digestive complementare sunt gura, vezica biliară, glandele salivare, ficatul și pancreasul.
Activitatea sistemului digestiv uman este controlată de sistemul nervos, circulația sângelui și diverși hormoni. In plus, procesul de digestie a alimentelor este asistat si de trilioane de bacterii benefice din intestine numite flora sau microbiom.
Fiecare organ al sistemului digestiv ajută la mișcarea alimentelor și a lichidelor pe care le consumați într-o anumită ordine. Atâta timp cât se află în tractul digestiv, toate alimentele și lichidele vor fi descompuse în forme foarte mici.
Produsele digestive mici sunt apoi absorbite și distribuite în tot organismul prin sistemul circulator. Între timp, deșeurile alimentare care nu mai conțin nutrienți vor fi excretate sub formă de fecale.
De ce este important sistemul digestiv uman?
Digestia este foarte importantă deoarece organismul are nevoie de nutrienți din alimente și lichide din băuturi pentru a rămâne sănătos și a funcționa normal. Nutrienții sunt, de asemenea, necesari pentru formarea energiei, creșterea și repararea țesuturilor.
Alimentele pe care le consumați vor fi împărțite în două tipuri de nutrienți. Există macronutrienți (macronutrienți) care sunt necesari în cantități mari, precum și micronutrienți (micronutrienți) care sunt necesari în cantități mici.
Macronutrienții constau din carbohidrați, proteine și grăsimi. Carbohidrații au funcția principală ca sursă de energie, proteinele ca constructor al țesuturilor corpului, în timp ce grăsimile ca rezervă de energie și de protecție a organelor corpului.
Pe de altă parte, nutrienții care includ micronutrienți sunt vitaminele și mineralele. Deși sunt necesari în cantități mici, micronutrienții joacă un rol major în producerea de energie, sistemul imunitar, creșterea, echilibrul fluidelor și multe altele.
Ordinea digestiei la om
Următoarele sunt organele care alcătuiesc sistemul digestiv uman și funcțiile acestora.
1. Gură
Digestia începe în gură, unde are loc digestia mecanică și chimică. Gura funcționează pentru a mesteca alimentele pentru a deveni mai netede, astfel încât să fie ușor de digerat. Conține organele accesorii, și anume limba, dinții și glandele salivare.
Dinții taie alimentele în bucăți mici. Bucățile mici de mâncare sunt apoi umezite cu salivă înainte ca limba și alți mușchi să împingă alimentele în faringe și să o continue în esofag (esofag).
Exteriorul limbii este format din papilele, care sunt proiecții care funcționează pentru a prinde alimentele și a recunoaște gustul. Între timp, glandele salivare, care sunt situate sub limbă și lângă maxilarul inferior, produc salivă în gură.
Saliva joacă un rol important în descompunerea alimentelor, hidratarea acesteia și ușurarea înghițirii. De asemenea, saliva descompune carbohidrații cu una dintre cele mai importante enzime digestive pentru oameni, și anume enzima ptialină/amilază.
Mișcarea limbii și a gurii împinge alimentele în partea din spate a gâtului. La joncțiunea dintre gât și esofag, există o supapă numită epiglotă care împiedică intrarea alimentelor în sistemul respirator.
2. Esofag (esofag)
Esofagul (esofagul) este tubul care leagă gura de stomac. Acest canal este o cale pentru alimentele care au fost mestecate de la gură până la următorul proces digestiv din stomac.
Mușchii esofagului mișcă alimentele prin peristaltism. Aceasta este o colecție de contracții și relaxări musculare care provoacă o mișcare asemănătoare unui val, astfel încât alimentele sunt împinse în stomac.
La capătul esofagului se află un sfincter sau mușchi în formă de inel. Acești mușchi permit alimentelor să pătrundă în stomac și apoi să îl închidă pentru a împiedica alimentele și lichidele să se ridice înapoi în esofag.
3. Stomacul
Stomacul este un organ în formă de „J” care are aproximativ dimensiunea a doi pumni. Stomacul este situat între esofag și intestinul subțire în abdomenul superior.
Stomacul are trei funcții principale în sistemul digestiv uman. Funcția sa este de a stoca alimentele și lichidele ingerate, de a amesteca alimentele și sucurile digestive pe care le produce și de a-și goli încet conținutul în intestinul subțire.
Doar anumite substanțe pot fi absorbite direct de stomac. Între timp, nutrienții din alimente trebuie să treacă mai întâi printr-un proces de descompunere. Peretele muscular al stomacului realizează acest proces prin amestecarea și agitarea alimentelor cu acizi și enzime.
Alimentele sunt procesate în părți mici într-o formă semisolidă numită kim. După ce procesul de digestie este complet, kim va fi eliberat încetul cu încetul printr-un mușchi în formă de inel numit sfincterul piloric.
Sfincterul piloric este situat la joncțiunea dintre stomacul inferior și prima parte a intestinului subțire numită duoden. Cele mai multe alimente noi părăsesc stomacul până la patru ore după masă.
4. Intestinul subtire
Intestinul subțire este un tub mic de 2,5 cm lățime și aproximativ 10 metri lungime. Intestinul subțire este format din trei părți, și anume duodenul (duodenul), jejunul (intestinul gol) și ileonul (intestinul absorbant).
Peretele interior al intestinului subțire este plin de umflături și pliuri. Funcția pliurilor intestinului subțire este de a maximiza digestia alimentelor și absorbția nutrienților. Când alimentele părăsesc intestinul subțire, aproximativ 90% dintre nutrienți au fost absorbiți pentru a fi circulați de sânge.
Următoarele procese au loc în intestinele sistemului digestiv uman.
- Procesul de descompunere a alimentelor în forme mai mici este finalizat aici. Glandele din peretele intestinal secretă enzime care descompun amidonul și zahărul.
- Pancreasul secretă enzime în intestinul subțire care ajută la descompunerea carbohidraților, grăsimilor și proteinelor. Ficatul produce bilă, care este stocată în vezica biliară. Bila ajută la dizolvarea grăsimilor, astfel încât să poată fi absorbită de organism.
- Intestinul subțire absoarbe nutrienții din procesul digestiv. Peretele interior al intestinului subțire este acoperit de proeminențe numite vilozități. Aceste umflături măresc masiv suprafața intestinului subțire, astfel încât absorbția nutrienților este maximizată.
5. Intestinul gros
Intestinul gros formează un „U” inversat în jurul pliurilor intestinului subțire. Acest canal începe din partea dreaptă jos a corpului și se termină în partea stângă jos. Intestinul gros are aproximativ 5-6 metri lungime și este format din trei părți, și anume cecum, colon și rect.
Cecumul este un sac la începutul intestinului gros. Această zonă distribuie alimentele digerate care au fost absorbite din intestinul subțire către intestinul gros. Colonul este locul unde fluidele și sărurile sunt absorbite și se extinde de la cecum la rect.
Funcția principală a intestinului gros este de a elimina apa și mineralele electrolitice din deșeurile alimentare nedigerate, apoi formează deșeuri solide care pot fi excretate. Bacteriile din intestinul gros ajută la descompunerea materialului nedigerat.
6. Rect și anus
Conținutul rămas al intestinului gros care a devenit fecale este apoi canalizat în rect. Rectul este partea finală a intestinului gros care servește ca un rezervor temporar pentru fecale înainte ca acestea să fie excretate din organism.
Când rectul este plin, mușchii din jurul acestuia vor fi stimulați pentru a elimina fecalele. Acesta este ceea ce te face să simți arsuri la stomac și să vrei să faci nevoile. Fecalele vor fi apoi expulzate prin anus.
Anusul este ultima parte a tractului digestiv care este direct adiacent mediului extern. Funcția anusului nu este alta decât locul de unde ies fecalele. Mușchii se pot contracta sub controlul tău pentru a regla expulzarea fecalelor.
Cum să menții un sistem digestiv sănătos
Sistemul gastrointestinal trebuie să poată funcționa corect, astfel încât organismul să poată funcționa normal. Nu numai că, un sistem digestiv sănătos vă va ajuta, de asemenea, să vă mențineți sănătatea generală.
Acesta este, desigur, visul tuturor. Cu toate acestea, este de netăgăduit că obiceiurile alimentare greșite pot cauza probleme la nivelul sistemului digestiv. Pentru a preveni tulburările în procesul digestiv, puteți aplica următoarele sfaturi.
1. Mănâncă multe fibre
Fibrele sunt un nutrient care trebuie satisfăcut în fiecare zi. Îndeplinirea necesarului zilnic de fibre de 25 de grame pe zi poate face ca sistemul dumneavoastră digestiv să funcționeze mai bine.
Aportul adecvat de fibre te poate preveni de la probleme digestive precum constipație, diverticuloză, hemoroizi (hemoroizi), până la sindromul de colon iritabil. Mâncând mai multe fibre, vă puteți menține și o greutate sănătoasă.
Cele mai bune surse de fibre sunt legumele, fructele, nucile și cerealele integrale. Asigurați-vă că aceste ingrediente nu sunt ratate din meniul dvs. zilnic, atât sub formă de mese principale, cât și de gustări.
2. Consumul de probiotice
Probioticele sunt bacterii bune care sunt similare cu bacteriile naturale din sistemul gastrointestinal. Prezența probioticelor în intestin poate ajuta organismul să lupte împotriva bacteriilor rele, să mărească absorbția nutrienților și să întărească sistemul imunitar.
Cu alte cuvinte, consumul de alimente probiotice vă poate îmbunătăți sănătatea digestivă. Puteți obține probiotice din alimente fermentate, cum ar fi tempeh, iaurt, oncom, kimchi și multe altele.
3. Limitarea consumului de grăsimi
Grăsimea este un nutrient util, dar este nevoie de mai mult timp pentru a digera grăsimea decât alți nutrienți. Alimentele bogate în grăsimi sunt de obicei, de asemenea, rapide să ofere o senzație de sațietate, astfel încât să poată face stomacul să se simtă inconfortabil.
Prin urmare, fiți înțelept în alegerea aportului de grăsimi și ar trebui să vă limitați consumul zilnic de grăsimi. Este în regulă dacă vă plac alimentele prăjite, dar alternați-le cu alimente coapte, sotate, fierte sau aburite.
4. Bea multă apă
Bea multă apă poate ajuta sistemul digestiv uman să-și îndeplinească funcțiile. Lichidele din sistemul digestiv pot ajuta la descompunerea grăsimilor și a fibrelor solubile, astfel încât organismul să le poată digera mai ușor.
Aportul adecvat de lichide, plus consumul de fibre, pot, de asemenea, netezi mișcările intestinale și pot preveni constipația. Acest lucru se datorează faptului că fibrele fac textura scaunului destul de densă, dar apa compensează făcând scaunul moale.
5. Nu dormi după masă
Corpul poate digera ușor alimentele într-o poziție verticală. Întinsul întins, darămite să dormi după ce ai mâncat, atunci când corpul tău digeră alimente, poate cauza de fapt probleme în sistemul tău digestiv.
Dacă vă simțiți somnoros și doriți să dormiți după ce ați mâncat, așteptați mai întâi 2-3 ore. Acesta este timpul mediu necesar sistemului digestiv pentru a-ți descompune alimentele.
6. Mișcare activă
Știați că activitățile care fac organismul activ ajută, de fapt, funcția stomacului, a intestinului subțire și a intestinului gros. Acesta este motivul pentru care sistemul digestiv al persoanelor care fac sport în mod regulat este de obicei mai lin decât al celor care stau mai des.
Deci, încercați să faceți exerciții ușoare, cum ar fi mersul pe jos sau mersul pe jos jogging cel puțin 30 de minute pe zi. Acest obicei nu numai că poate netezi mișcarea alimentelor în intestine, ci și poate reduce riscul apariției diferitelor probleme digestive.
Cu toate acestea, nu uitați să acordați atenție când faceți exerciții fizice. Nu face mișcare imediat după ce ai mâncat, deoarece îți poate umfla stomacul sau te poate simți inconfortabil. În schimb, începeți să faceți exerciții înainte de a mânca sau cu o oră înainte de a mânca.
7. Gestionează bine stresul
Hormonii de stres afectează foarte mult funcțiile corpului, iar sistemul gastrointestinal nu face excepție. Este posibil să nu poți evita complet stresul, dar poți găsi modalități de a gestiona corect stresul, astfel încât efectele acestuia să poată fi controlate.
Încearcă să faci diverse activități care te fac să te simți fericit. Când apare stresul, distanță-te pentru un moment de factorii de stres din jurul tău. Aplicați tehnici de respirație sau relaxare pentru a risipi sentimentele rele care apar.
Sistemul digestiv uman este format din diferite organe ale tractului digestiv și organe accesorii. Fiecare componentă lucrează între ele pentru a descompune alimentele și a le descompune în nutrienți înainte de a fi circulate prin sânge.
Ca și alte sisteme ale corpului, sistemul tău digestiv nu este imun la interferențe. Prin urmare, faceți întotdeauna obiceiuri care sunt benefice pentru digestie și mâncați mai multe alimente care ajută la menținerea sănătății lor.
