Știați că modul în care oamenii respiră este guvernat și de activitatea diafragmei? Diafragma este un mușchi în formă de cupolă situat sub plămâni, chiar la baza cavității toracice. Ei bine, pe lângă faptul că ajută la procesul de respirație, se dovedește că există multe alte funcții ale diafragmei care nu sunt mai puțin importante. Deci, dacă acest mușchi este problematic, atunci performanța corpului tău poate fi, de asemenea, perturbată.
Care sunt funcțiile diafragmei?
Diafragma este un mușchi scheletic (mușchi striat) care întinde organele din stomac (intestine, stomac, splină și ficat) de organele toracice, cum ar fi plămânii și inima. Citat de la Clinica Cleveland, diafragma joacă un rol important în procesul de respirație.
Iată care sunt funcțiile diafragmei în corpul tău:
- Când inhalați, diafragma se va strânge pentru a facilita scurgerea oxigenului în plămâni.
- Când expirați, relaxarea diafragmei va crește presiunea aerului în cavitatea toracică pentru a împinge aerul afară.
- Reglați mișcarea mușchilor atunci când tușiți și vărsăturile, până la încordarea la defecare sau la naștere
- Crește presiunea în cavitatea abdominală pentru a provoca tuse, vărsături și reflexe de încordare.
- Ajută la prevenirea curgerii acidului din stomac înapoi în esofag, o afecțiune numită reflux acid care provoacă ulcere și BRGE.
Care sunt problemele de sănătate care pot interfera cu diafragma?
Unele afecțiuni medicale care pot cauza probleme cu diafragma sunt:
1. Sughiț
Sughitul apare atunci când diafragma intră într-un spasm temporar. Acest spasm muscular face ca fluxul de respirație să se oprească brusc la închiderea corzilor vocale (glotă). Drept urmare, scoți în mod inconștient sunete ca "Hei!' în timpul sughițului.
Cele mai frecvente cauze ale sughițului sunt mâncatul prea repede, supraalimentarea și consumul de băuturi carbogazoase prea repede. De obicei, sughițul dispare rapid de la sine, fără a fi nevoie să luați niciun medicament. Cu toate acestea, această condiție vă poate face să vă simțiți inconfortabil dacă continuă.
Puteți scăpa de sughiț bând apă rece puțin câte puțin sau ținându-vă respirația o vreme. De exemplu, bând apă rece încet, ținându-ți respirația pentru un timp sau mușcând o lămâie. Puteți, de asemenea, să vă trageți picioarele spre piept și să vă aplecați înainte pentru a vă strânge pieptul.
2. Hernie hiatala
Hernia hiatală este o afecțiune în care partea superioară a stomacului este împinsă în sus în deschiderea diafragmei. Această afecțiune este de obicei declanșată de presiunea crescută în abdomen din cauza obezității sau a sarcinii. In plus, o hernie hiatala poate fi cauzata si de obiceiul de a incorda prea tare atunci cand ridici obiecte grele sau tusi.
Hernia hiatală face ca acidul din stomac să crească mai ușor. Scurgerea acidului din stomac în esofag se numește boala de reflux gastroesofagian (GERD). Dacă este lăsată fără tratament adecvat, o hernie hiatală poate provoca complicații la nivelul stomacului și gâtului.
3. Hernie diafragmatică
Hernia diafragmatică este o tulburare caracterizată printr-o gaură în diafragmă. Această gaură care nu ar trebui să existe poate duce la evacuarea organelor abdominale în cavitatea toracică.
Herniile diafragmatice pot fi cauzate de anomalii congenitale (genetice) sau ca urmare a unor traume fizice precum accidente de circulație, lovituri cu obiecte contondente sau împușcături.
În cazul anomaliilor congenitale, această afecțiune pune viața în pericol, deoarece face ca plămânii, inima, rinichii și sistemul digestiv al bebelușului să nu se dezvolte corespunzător.
Herniile diafragmatice pot fi cauzate și de complicații de la deteriorarea diafragmei după o intervenție chirurgicală pe abdomen sau piept.
4. Paralizia diafragmatică
Mușchiul diafragmului poate fi parțial sau complet paralizat. Această paralizie este cauzată de afectarea nervilor care reglează mușchii respirației, inclusiv diafragma.
Când doar o parte a mușchiului este paralizată, procesul de respirație va fi îngreunat, astfel încât persoana care suferă poate experimenta insuficiență respiratorie.
Există multe afecțiuni care pot provoca paralizia mușchilor respiratori, astfel încât aceștia să nu funcționeze corespunzător. Unele dintre acestea includ:
- Leziuni ale nervului frenic din cauza intervențiilor chirurgicale de bypass cardiac, chirurgiei esofagiene etc.
- Leziuni ale cavității toracice sau ale măduvei spinării
- Aveți antecedente de neuropatie diabetică, sindrom Guillain-Barre și distrofie musculară
- Aveți infecții virale/bacteriene, cum ar fi HIV, poliomielita și boala Lyme
Diferite tulburări ale mușchilor respiratori pot fi de fapt diagnosticate precoce. Unele dintre cele mai tipice simptome care duc la tulburări diafragmatice sunt dificultăți de respirație însoțite de greață sau vărsături.
Cu toate acestea, deoarece respirația scurtă poate fi un semn al multor alte simptome de boală, nu trebuie să ezitați să consultați un medic dacă aveți probleme cu respirația. Consultarea unui medic este cel mai bun mod pe care îl puteți face pentru a afla cauza și cum să o tratați.
Cum să menținem diafragma sănătoasă?
Diafragma este unul dintre organele corpului care joacă un rol în susținerea procesului respirator. Prin urmare, este important să mențineți sănătatea acestui singur organ pentru a evita deteriorarea care poate interfera cu funcția sa.
Există pași simpli pe care îi puteți face în mod regulat începând de astăzi pentru a menține o diafragmă sănătoasă, inclusiv:
- Evitați să mâncați alimente picante, acide și bogate în grăsimi, deoarece toate pot declanșa arsuri la stomac și acidul gastric crescut.
- Evitați să mâncați imediat porții mari. Încercați să mâncați în porții mici, dar des.
- Întotdeauna încălziți-vă înainte și răciți-vă după antrenament pentru a nu vă înțepeni mușchii.
- Cunoaște-ți limitele de toleranță ale corpului tău atunci când faci exerciții fizice sau faci activități fizice intense. Nu te forța niciodată să continui o activitate fizică care depășește de fapt limitele corpului tău.
În plus, puteți face și exerciții de respirație abdominală. Similar cu mușchii din alte părți ale corpului, acești mușchi respiratori trebuie, de asemenea, antrenați frecvent cu exerciții speciale, astfel încât să nu fie încordați și rigizi. Poți încerca să înveți să faci respirație abdominală.
Respirația abdominală ajută plămânii să se extindă, astfel încât aceștia pot furniza mai mult aer. Pe lângă întărirea diafragmei, respirația abdominală poate ajuta și la reducerea stresului și la scăderea tensiunii arteriale.
